Povestea Noastră

“Dulce mi-eşti tu tinereţe”, cu pasiunea ta cu tot – aşa îmi sună în minte visul anilor cei mai frumoşi, lucru ce mi l-am spus ani de-a rândul, amintindu-mi cu jind de dragostea tatălui meu pentru un vin rupt din rai.

Nu e dorinţă mai arzătoare în inima unui iubitor de vinuri decât aceea de a avea propria lui cramă, unde să-şi practice alchimia, transformând strugurii în dragoste pură.

De când îmi pot eu aduce aminte, aşa mic şi timid cum eram, încă îl aud pe tata povestind cu ardoare de tinereţile sale, petrecand cativa anisori printre viile Banatului – cum rupea cate-un chiorchine şi-l intorcea pe toate părţile, inspirându-i mireasma.

Ţiu minte cum descria acel miros inconfundabil al mustului – şi acum parcă-mi plouă-n gură când mă gândesc. La final de toate, nu pot uita gustul primului pahar de vin ce mi l-a dat tata să-l gust pe când nu era nici măcăr de-o schioapă – aceea a fost clipa când am stiut care mi-e visul in astă viaţă.

Trecut-au anii şi mestesugul s-a deprins şi de mine, iar la randul meu le-am insuflat fiilor mei pasiunea mea pentru vie si vinuri, alături de dragostea nestăvilită pentru frumos şi bun gust, mai întai de toate.

În astă zi, după timp trecut si răbdare multă, cu sudoarea fruntii am clădit visul tinereţii mele în realitate – CRAMA TEODOR.

Despre Crame și Sătmar

Pe când pe aceste plaiuri cu veacuri în urmă svabii şi-au pus în practică îndeletnicirea în a cultiva viţa de vie, nimeni nu avea să ştie că asta va avea sa fie locul unde visul nostru avea să prindă rădăcini.

Pe dealurile din Sătmar, în localitatea Răteşti, acolo unde Soarele, Apa si Pământul şi-au clădit lăcaş sfânt, ne-am decis să punem bazele pentru ceea ce avea să devină Crama Teodor.

Aici pe pământul ce ni l-a pus natura deoparte, cele 12 hectare de vie se întind nemărginit catre orizont, trăindu-şi viaţa pe pământ prielnic şi roditor. Alături viei îi stă de straja lăcaşul unde se infăptuieşte magia – crama visurilor noastre, un veritabil templu al vinului si al bunului gust.